Traian Băsescu şi-a construit imaginea apelând în permanenţă la ceea ce este cunoscut în domeniul imaginarului politic drept mitul Eroului. „Acest semizeu al mitologiei antice, între cer şi pământ, este omul de excepţie, destinat să triumfe şi să ajungă apoi la apoteoză. Omul viteaz, plin de fervoare şi de glorie. Idolul oferit cultului muritorilor. Este mântuitorul, aproape un mesia. Este conducătorul providenţial, genial, reprezentantul geniului naţional. Este profetul rasei sale, mereu solemn, sublim, cu emfază” (Roger-Gerard Schwartzenberg, Statul spectacol, Bucureşti, Editura Scripta, 1995, p. 16).
Orice Erou are însă nevoie de o contrapondere. Nu poate fi eroic de unul singur. Trebuie să existe o cauză a problemelor, o entitate împotriva căreia eroul luptă pentru binele „poporului”.„Eroul are nevoie de monstru sau de dragon ca să fie erou … atunci când monstrul este minimalizat, când se <<guliverizează>>, cum spune Bachelard, eroul îşi agaţă sabia în cui şi îşi pune papucii … fiecare termen antagonist are nevoie de celălalt pentru a exista, pentru a se defini” (Gilbert Durand, Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolica. Imaginarul, Bucureşti, Editura Nemira, 1999, p. 178).
Traian Băsescu a găsit întotdeauna asemenea „balauri”. De la consiliul dominat de PSD, în perioada în care era primar al capitalei, la Adrian Năstase şi PSD, care au fraudat alegerile din 2004. Aceste forţe au legitimat nevoia acţiunii unui „preşedinte jucător”. De la câştigarea alegerilor, Traian Băsescu a continuat să evidenţieze asemenea demoni împotriva cărora să lupte: grupurile de interese nelegitime, coaliţiile trans-partinice, oligarhii, mogulii. Însă aceste lupte nu aveau suficientă concreteţe şi vizibilitate. Eroul începea să-şi piardă din legitimitate prin absenţa unui adversar suficient de puternic şi de malefic. Şi cum ungurii, evreii şi monarhiştii erau ocupaţi cu alte rele :), iar formele moderne ale chiaburilor şi burghejilor nu mai sug sângele poporului aşa de spornic ca odinioară :), a intervenit Parlamentul, care i-a oferit pe tavă preşedintelui contraponderea atât de necesară acestuia, exact prin decizia de a-l suspenda. Acum Traian Băsescu se plasează din nou, cât se poate de clar, în afara sistemului, alături de „popor”, luptând împotriva celor 322. Avantaj pe termen scurt … Traian Băsescu.
Toma Chiritescu
clockworkteam.wordpress.com 